americanstaffordshireterrier.MyForum.ro

hurricaneboy · Trimis: 25/09/2007 15:21 Titlul subiectului: Ierarhia in raportul Stapan Caine

Ierarhia corectã este baza convieþuirii armonioase

Marea majoritate a problemelor pe care stãpânii le au cu câinii lor se datoreazã unor greºeli elementare comise în educaþia animalului ºi, mai ales, faptului cã lumea nu înþelege cã un câine, indiferent de „gabarit”, trebuie sã vadã în stãpânul sãu un lider, sã-l considere ºeful haitei. Chiar dacã evenimentele dramatice care au drept „fãptaº” un câine de mijloc mare sunt cele mai mediatizate, realitatea este cã tocmai câinii de talie sub medie sunt, statistic vorbind, cei mai mari „delincvenþi”. Necazurile sunt generate de faptul cã majoritatea stãpânilor, când cumpãrã un pui de câine nu-ºi pun întrebarea dacã vor fi capabili sã se impunã drept ºefi în faþa câinelui. Iar când este vorba de un câine de brâu mare, necazurile pot uºor evolua în adevãrate tragedii.

îndată ce se urcã în pat, nimeni nu poate sã-l dea jos, ba chiar se ajunge la penibila situaþie ca stãpânii sã-i cedeze locul ºi sã doarmã pe canapea. Când stãpânul pleacã, trebuie sã se mimeze cã duce gunoiul, altfel câinele este inițialul care þâºneºte pe uºã, face tãrãboi ºi pretinde sã fie luat la plimbare. Când cineva se îmbracã, Azorel stã la pândã ºi furã un ciorap, un pantof, ceva. Recuperarea se face numai prin „schimb de mãrfuri”, iar de multe ori cedarea obiectului este acompaniatã de mârâit. În parc, când stãpânul îl cheamã, câinele vine numai dacã are chef. În cel mai bun caz, ordinele sunt ascultate doar dacã sunt acompaniate de o recompensã pe care câinele sã o considere suficient de atrãgãtoare. Câinele pretinde sã mãnânce o datã cu stãpânii, din mâncarea stãpânilor. Îºi „aratã dinþii” pentru a proteja un aliment, un obiect sau un loc. Doarme, mai ales peste zi, într-un loc anume ales pentru ca, de acolo, sã poatã observa ce se petrece în toatã casa. Se urcã frecvent cu capul sau cu labele pe umãrul stãpânului. El este cel care decide când vrea sã se joace ºi impune celorlalþi sã se joace cu el. Mai rãu, de multe ori imitã actul sexual întrebuințând ca suport piciorul stãpânului. Când este singur, face marcaje cu urinã, ºi/sau distruge obiecte, mai ales cele care sunt asociate cu plecarea stãpânilor. Lista e lungã, iar unii cititori ar putea sã o completeze, ºi spaþiul întregii reviste nu ar fi suficient de încãpãtor...
De ce aceºti câinii iau decizii de capul lor ºi nu ascultã, când, de fapt, ei îºi adorã stãpânii? Nu este vorba de nici un viciu. Este doar o problemã de ierarhie. Iar elementele de comportament descrise mai sus reprezintă portretul-robot al câinelui care nu are un ºef de haitã ºi, drept urmare, încearcã sã ocupe el „locul vacant”. Dacã nu cumva a fãcut-o deja...

Ierarhia în haitã
Câinele (adicã lupul) este un animal social. În sãlbãticie, trãieºte aproape numai în haitã. Cazurile de bărbați solitari sunt foarte rare ºi respectivii sunt „elemente antisociale”, care nu au vrut sã se supunã disciplinei de grup.
Într-o haitã, fiecare individ are o poziþie bine determinatã, de la ºeful haitei (masculul dominant) pânã la ultimul individ. Randamentul, stabilitatea, chiar supravieþuirea unei haite sunt determinate, în cea mai mare mãsurã, de autoritatea ºefului. În absenþa unei ierarhii clare, totul ar lua-o razna, fiecare ar face de capul lui, nu ar mai fi capabili sã-i agoniseascã hrana. Pentru un câine, totul are semnificaþie ierarhicã. Mâncatul, odihna, reproducerea, joaca ºi aºa mai departe, toate sunt determinate de poziþia socialã a fiecãruia. Atunci când fiecare îºi cunoaºte locul ºi respectã prioritãþile dominantului, ierarhia reduce conflictele. Nu trebuie uitat cã, dintre toate carnivorele, cel mai mare randament la vânãtoare îl are câinele sãlbatic, aproximativ 80-90% reuºite. Acesta nu se datoreazã în debutantul rând calitãþilor fizice, ci „metodei”, adicã sistemului de dispunere a indivizilor în urmãrire, sistem care se bazeazã pe poziþia ierarhicã a fiecãruia. Dupã ce prada a fost doborâtã, ordinea accesului la mâncare este datã tot de poziþia socialã a fiecãruia, dar nu trebuie uitat cã toatã haita mãnâncã. Chiar ºi femelelor care au rãmas sã îngrijeascã puii, li se regurgiteazã o parte din pradã. Intrigant este cã ºi câinii sãlbãticiþi (maidanezii care au ajuns pe câmp sau în pãdure) adoptã acelaºi sistem.
Din aceste motive, existenþa unei ierarhii ºi dorinþa de a o clarifica sunt înscrise în codul genetic al oricãrui câine. În final, anumite diferenþe comportamentale observate între rase existã datoritã faptului cã unele sunt mai „predispuse” la poziþia de ºef al haitei decât altele. ªi aceasta are drept principali factori determinanþi evoluþia acelei rase, folosirea ei ºi condiþiile de viaþã pe care le-a avut timp de secole.

Familia este o haitã
Câinele domestic considerã familia care l-a adoptat drept propria haitã ºi urmeazã instinctiv legile care guverneazã într-o haitã. Dacã în familie câinele devine dominant, aceasta se datoreazã acordului inconºtient al grupului familial. Nu trebuie neglijat faptul cã, dincolo de caracteristicile rasei, fiecare individ are tendinþa, fireascã de altfel, sã avanseze ierarhic. Pentru aceasta se bazeazã pe forþa fizicã ºi psihicã, pe trucuri ºi pe un sistem de alianþe, dar, mai ales, pe slãbiciunea celui pe care vrea sã-l „detroneze” ºi a cãrui autoritate o considerã insuficientã pentru ocuparea celui mai înalt post. De fapt, tentativa câinelui de a avansa în ierarhie apare, aproape întotdeauna, numai atunci când ºeful dã semne de slãbiciune sau nici mãcar nu se osteneºte sã „facã pe ºeful”.
Ce trebuie fãcut ca sã nu ne confruntãm cu problemele enumerate la începutul articolului? Rãspunsul e simplu: stãpânul trebuie sã se comporte ca un ºef incontestabil, iar câinele, în mod obligatoriu, trebuie sã se gãseascã pe ultima poziþie în haita pe care noi o numim familie.
Perioada criticã este circa între vârsta de 6 luni ºi 2 ani. Dar, indiferent de vârsta la care puiul ne intrã în casã, trebuie sã stabilim niºte reguli clare de convieþuire.

Disciplina alimentarã
În haitã, fiecare mãnâncã atunci când îi vine rândul, iar ºeful se hrãneºte primul. Aºadar, chiar dacã este pui, câinelui nu i se va da de mâncare cu puþin timp cândva ca stãpânii se aºeazã la masã. În schimb, câinele trebuie sã mãnânce doar la ore fixe, numai într-un anumit loc ºi din acelaºi castron; este strict interzis sã i se dea suplimente alimentare între mese, sau sã i se dea „dumicaþi” din farfuria stãpânului. Dupã ce pleacã de la castron ºi a mai rãmas mâncare neconsumatã, aceasta se lasã aproximativ 10-15 minute, dupã care se ia ºi se pune într-un loc inaccesibil puiului; la urmãtoarea orã de masã, se completeazã cu mâncare pânã la porþia necesarã. Atenþie! Câinii nu sunt mofturoºi - noi îi facem aºa. Dacã mâncarea este bine echilibratã, (cantitatea ºi valoarea sunt optime), chiar dacã animalul refuzã sã mãnânce câteva zile, nu este un capãt de þarã: în final va mânca ceea ce noi dorim sã-i dãm, ºi asta fãrã fasoane. Atâta doar cã trebuie sã vã asiguraþi cã refuzul hranei este doar un moft, ºi nu rezultatul unei probleme de sãnãtate!
Este obligatoriu sã respectaþi orarul de masã ºi sã nu-i lãsaþi mâncare peste zi. Mai trebuie ºtiut ceva, grozav de important pentru stabilirea ierarhiei: când i se dã de mâncare, cãþelul trebuie þinut - de la câteva secunde, pânã la 1-2 minute - în faþa castronului (ideal este sã ºtie comanda AªTEPTÃ, comandã foarte necomplicat de învãþat, dar ºi un rudimentar NU este suficient), dupã care i se spune Bravo, mãnâncã!. Suplimentele alimentare date ca recompensã (nu vorbim despre diferitele produse pe bazã de vitamine ºi minerale) sunt admise doar în timpul dresajului, atunci când dorim ca animalul sã facã asocierea între executarea comenzii ºi recompensã, în vederea formãrii reflexelor condiþionate.

Locul cãþelului
Culcuºul este ales de stãpân. Gãsiþi o zonã fãrã curent sau umezealã, confortabilã ºi care sã nu fie „în drum”. De câte ori se duce acolo, trebuie lãsat în pace; respectaþi-i odihna, dar nu-i permiteþi sã doarmã pe fotolii, pe pat sau oriunde este deranjant pentru restul familiei. Important este ºi ca respectivul loc ales sã nu fie un bun „post de observaþie”, cãci câinele ar putea deduce cã i se acordã un loc privilegiat: controlul vizual asupra membrilor haitei e privilegiul ºefului! Dacã trebuie pedepsit (ceea ce, de cele mai multe ori, înseamnã cã tot stãpânul a greºit undeva), cearta sau pedeapsa trebuie sã înceteze atunci când câinele se duce ”la locul lui”.

Alianþe
Se mai întâmplã ca un penis al familiei sã vinã acasã nervos ºi sã certe cãþelul. Indiferent dacã are sau nu dreptate, nici un alt membru al familiei nu are voie sã ia apãrarea cãþelului. Deosebit de des se întâmplã sã auzim: „Ce ai dragã? El se bucurã cã ai venit acasã ºi tu îl cerþi!”. Cei care spun lucruri de acest gen uitã sau nu ºtiu cã în acel clipă câinele va înþelege cã are un aliat ºi, instinctiv, va cãuta sã avanseze în ierarhia familiei (convins fiind cã el nu este singurul care contestã autoritatea ºefului ºi cã va fi ajutat sã avanseze). Acest gen de alianþe se fac frecvent în absolut orice haitã (nu vorbesc de cea „umanã”, deºi... ) ºi ajutã aliaþii sã avanseze, treaptã cu treaptã.

Plimbarea
Când plecãm, primul care iese pe uºã este stãpânul. Este teribil de important sã se þinã seama de aceastã regulã. Nici un subaltern nu iese dintr-o camerã primul, iar ºeful al doilea! În sãlbãticie, una dintre prerogativele ºefului este stabileascã momentul când se pleacã ºi direcþia. Când ajungeþi în stradã, câinele nu trebuie lãsat sã facã degrabă pipi ºi nici sã alegã el direcþia în care mergeþi. Când îl lãsaþi sã-ºi facã nevoile, e util sã-i daþi ºi comanda LIBER: chiar dacã rãmâne în lesã, asta înseamnã cã are voie sã umble pe unde vrea. Atenþie, acest “pe unde vrea” este limitat de lungimea lesei. În nici un caz nu trebuie sã vã târascã pe unde îl taie capul! În aceastã situaþie, NEOCUPAT înseamnã cã nu merge la pas, cã îºi poate face nevoile ºi poate mirosi copacii ºi tufiºurile, dar atât! Nici în parc nu trebuie lãsat 1-2 ore sã hãlãduiascã ºi sã se joace non-stop. O datã la 5-10 minute trebuie chemat, lãudat ºi recompensat. Dupã câteva secunde, i se spune LIBER ºi este lãsat iar la joacã. Altfel va asocia chematul cu punerea lesei ºi terminarea distracþiei. Trebuie sã avem grijã ca întotdeauna chemarea sã fie urmatã de ceva foarte plãcut pentru câine. Pentru cumplit de mulþi cãþei, un bravo ºi o atingere sunt suficiente, dar, la început, e bine sã-i recompensaþi cu hranã.
Deja am început sã depãºim subiectul „ierarhie” ºi sã intrãm în educaþie. De fapt, între aceste douã noþiuni existã o relaþie biunivocã, ba mai mult, în majoritatea situaþiilor ele nu se pot disocia.
În final, doresc sã fac o ultimã remarcã. Foarte mulþi dintre dumneavoastrã apeleazã la serviciile unor dresori profesioniºti. În primul rând, trebuie sã spun o zicalã din tenis – bine joci, pxxxt joci, jucãtor te numeºti. Nu conteazã ce atestate sau ce reclamã vã prezintã un dresor. Ceea ce este important sunt rezultatele obþinute de el. ªi încã un lucru excepțional de important: câinele dumneavoastrã poate fi „perfect dresat” de cãtre altcineva - asta nu este suficient ca el sã vã ºi asculte. „Ascultarea” depinde în întâiul rând de IERARHIE, ceea ce se stabileºte zi de zi, uneori prin lucruri mãrunte.

hurricaneboy · Trimis: 19/01/2008 01:07 Titlul subiectului: Reguli stricte de subordonare

EXERCIÞII(REGULI DE SUBORDONARE)

Este bine de ºtiut cã toate rasele de câini au la origine lupul sãlbatic. Deºi câinii au trãit ºi evoluat alãturi de om sute de ani, nu ºi-au pierdut instinctele ºi obiceiurile primare, rãmânând animale de haitã.
Studiindu-se comportamentul lupilor ºi al câinilor sãlbatici s-a stabilit cã grupurile acestora sunt organizate piramidal, adicã existã un conducãtor ºi subordonaþi. Dupã ºeful de haitã, ierarhic, urmeazã alt câine care va fi subordonat acestuia, dar care va fi autoritar faþã de ceilalþi, acest algoritm continuând pânã la ultimul câine.
Trebuie reþinut faptul cã bagajul genetic al câinelui îi impune acestuia sã ducã o permanentã luptã pentru ocuparea unui loc cât mai sus în aceastã ierarhie. În activitatea grupei, conducãtorul îºi menþine cu fermitate poziþia, orice abatere fiind sancþionatã prompt.
Un ºef de haitã are dreptul:
• sã mãnânce primul ºi sã pãstreze proprietatea asupra eventualelor resturi;
• sã intre ºi sã iasã debutantul din pasaje sau locuri strâmte;
• sã se aºeze sau sã doarmã unde vrea;
• sã ignore sau sã descurajeze atenþia nedoritã a membrilor haitei;
• sã controleze ºi sã punã limite deplasãrilor celorlalþi membri ai haitei;
• sã câºtige toate jocurile iniþiate de haita sa;
• sã stabileascã locul unde se va vâna, direcþia în care se va deplasa haita (membrii grupei îºi urmeazã conducãtorul în direcþia pe care acesta a ales-o).
În momentul în care se introduce un cîine într-o familie umanã, acesta o va privi ca pe mica lui haitã. De aceea, prin prisma celor menþionate înainte, este grozav de important ca puiul sã-ºi cunoascã poziþia ierarhicã în grupã. Acest lucru va asigura echilibrul nervos atât al puiului, cât ºi al familiei dvs ºi va determina adaptabilitatea câinelui la un program de dresaj.
Câinele trebuie sã se afle pe ultima poziþie ierarhicã într-o familie, atfel se pot naºte unele devieri de comportament, destul de greu, dacã nu chiar imposibil de remediat, dintre care amintesc doar agresivitaea faþã de membrii familiei poziþionaþi inferior câinelui. De aceea este extrem de important ca toþi membrii familiei sã respecte unele reguli ce trebuiesc aplicate cu fermitate, dar pãstrând o atitudine plãcutã.
Câinele va încerca în permanenþã sã gãseascã o fisurã în ierarhie ºi o va face cu subtilitate. El va încerca sã câºtige teren prin drãgãlãºenii, nesubordonãri motivate, iar atunci îndată ce va obþine poziþia doritã, va dezvolta probleme de comportament ce se vor agrava odatã cu vârsta.
Din punct de vedere al educaþiei, o relaþie de tip dominant-subordonat
este indispensabilã oricãrui program de dresaj, indiferent de metoda folositã.
Odatã ce relaþia dintre om ºi câine este clarificatã, din prisma cãþelului, orice temã, respectiv comandã, din programul de dresaj este extraordinar de uºor de realizat.
Trebuie sã menþionez cã perioadele critice în viaþa unui cãþel din punct de vedere al stabilirii locului în grupã sunt între 12-16 sãptãmâni, precum ºi între 1-4 ani. Aceste perioade nu pot fi generalizate deoarece existã cazuri particulare, de exemplu, cãþei cu un alt ritm de dezvoltare psihicã.
Pornind de la cele scrise mai sus, precum ºi particularizând la nivelul relaþiei dintre cãþea-pui, mascul- mascul, s-a elaborat un set de exerciþii-reguli predestinat sã ajute stãpânul în dominarea ºi obþinerea statutului de conducãtor al câinelui sãu.
Atrag atenþia, în mod expres, asupra faptului, cã nici un câine, indiferent de situaþie, nu trebuie lovit de cãtre stãpânul lui, deoarece acest lucru conduce la defecte de comportament ce nu vor mai putea fi remediate, nemaivorbind de implicaþia moralã a unui asemenea gest.

EXERCIÞII-REGULI DE SUBORDONARE

• trebuie respectate de cãtre toþi membrii familiei;
• se respectã în fiecare situaþie fãrã excepþie;
• se respectã toatã viaþa câinelui;

1. CÂINELE NU INTRÃ ªI NU IESE ÎNAINTEA CONDUCÃTORULUI DIN CASÃ (MAªINÃ, BLOC, LIFT)
Într-un grup de câini, masculul (femela) conducãtor va intra ºi va ieºi întotdeauna întâiul dintr-un spaþiu îngust. Indiferent ce încercare din fracțiune unui alt penis al grupului de a o lua anterior acestuia va fi sancþionatã. Deasemenea, dacã se lasã doi masculi dominanþi într-o incintã ºi se va deschide o uºã, aceºtia se vor lupta pentru dreptul de a ieºi primul, în cazul în care drumurile spre uºã li se vor intersecta.
DESCRIERE: câinele aºteaptã sã-l cheme conducãtorul.
CORECÞIE:- se prinde în uºã:
- i se agață capul între tocul uºii ºi picior;
- se smuceºte lesa.

2. NU SE îNGăDUIE CÂINELUI SÃ SARÃ PE MEMBRII FAMILIEI
Aceastã regulã derivã din relaþia cãþea-pui, pui-mascul. Reacþia puilor de a se ridica pe picioarele din spate pentru a-ºi atinge mama este una de subordonare prin care aceºtia obþin atât atenþia cãþelei, cât ºi, în unele cazuri, regurgitarea hranei. Acest comportament va fi tolerat atât de mamã, cât ºi de ceilalþi câini pânã la o anumitã vârstã a puilor, de aici încolo absolut orice tentativã de a se ridica deasupra altui câine va fi sancþionatã.
În cadrul relaþiei om-câine, acest obicei nu este de regulã oprit la vârsta potrivitã, ci chiar încurajat. Astfel are loc transformarea unui comportament de subordonare în unul de dominare. Ideal este ca de mic, puiului sã nu i se acorde recompense de nici un fel atunci când sare pe stãpân. La revederea stãpânului, puiul are tendinþa normal geneticã de a se ridica pe picioarele din spate, acest lucru fiind de obicei încurajat de mângâierile pe care le primeºte în aceastã poziþie. Recomandat este sã se preia controlul asupra capului cãþelului, iar toate mângâierile sã se acorde în poziþia de “ºezi”.
DESCRIERE:câinele trebuie sã-ºi manifeste bucuria cu picioarele pe sol
CORECÞIE: -se ridicã genunchiul sus;
-se pune mâna pe capul cãþelului.

3. NU SE PERMITE CÂINELUI SÃ TRAGÃ ÎN LESÃ (OMUL PLIMBÃ CÂINELE ªI NU INVERS)
Derivã din faptul cã masculul (femela) dominant va alege întotdeauna direcþia de mers, terenul de vânãtoare ºi va da semnalul de pornire.
Nici atunci când vrea sã-ºi facã nevoile. In acest caz se va da o comndã ca “ºezi”, dupã executare se dã comanda “liber”, odatã cu lungirea lesei.
De asemenea, este cumplit de important sã nu i se permitã câinelui (în special masculilor) sã urineze cantitãþi mici pe diferite obiecte, de pe o suprafaþã mare. În caz contrar, câinele va simþi nevoia sã-ºi apre teritoriul marcat ºi se va declanºa agresivitatea dominantã faþã de ceilalþi câini ºi chiar oameni care se aflã pe teritoriul lui.
DESCRIERE:câinele odatã pus în lesã trebuie sã meargã la pas, fãrã nici o abatere, pânã la o comandã datã.
CORECÞIE:- schimbãri repetate de direcþie;
- oprire din mers;
- smuciturã puternicã în lesã.

4. NU SE ÎMPARTE MÂNCAREA CU CÂINELE
Numai un câine inferior în grupã va ceda mâncare sau resturile unui alt câine (niciodatã unuia care ocupã un loc mai jos). Masculul dominant este acela care se hrãneºte primul.
DESCRIERE: câinele nu trebuie sã primeascã nimic atunci când mãnâncã oamenii.

5. TOATE JOCURILE INIÞIATE DE CONDUCÃTOR TREBUIE CÂªTIGATE (OPRITE) DE ACESTA
Este dreptul câinelui dominant sã câºtige toate jocurile, iar el îºi va apãra acest privilegiu.
DESCRIERE: dacã se porneºte un joc în care stãpânul trage de un capãt al unui obiect (bãþ, cârpã) ºi cãþelul de celãlalt capãt, jocul se câºtigã de cãtre conducãtor în cazul în care asta obþine posesia asupra obiectului, iar câinele acceptã acest lucru.

6. NU SE MÂNGÂIE CÂINELE MAI MULT DE TREI SECUNDE ªI NICIODATÃ LA CEREREA LUI
Câinele dominant are dreptul de a ignora atenþia membrilor grupului. Orice insistenþã din bucată acestora va fi sancþionatã.
DESCRIERE: când cãþelul vine spre dvs cerºind mângâiere, ridicati-vã ºi pãrãsiþi locul. Evitaþi situaþiile în care câinele vine ºi se cuibãreºte lângã dvs atingându-vã, gest care nu este altceva decât un fel de “autorecompensare”.

7. NU I SE PERMITE SÃ SE SUIE PRIMUL PE CANAPEA SAU ÎN PAT, DESăVâRșIT AR FI SÃ NU I SE PERMITÃ DELOC ACEST LUCRU
Orice câine îºi apãrã locul de odihnã de un câine inferior lui ºi nu îl va ceda decât unuia superior.

8. NU I SE PERMITE SÃ MUªTE ÎN JOACÃ MEMBRII FAMILIEI
Acest tip de joc este în final sancþionat de cãtre masculul dominant.
CORECÞIE: comandã de interdicþie rostitã pe ton sever.

9. NU I SE PERMITE CÃÞELULUI SÃ “COÞÃIE” (MIMAREA MONTEI) NICIUN MEMBRU AL FAMILIEI
Orice crescãtor sau cunoscãtor al câinilor a avut ocazia de a observa un mascul care încearcã sã mimeze monta asupra unui alt mascul. Acest lucru face parte dintr-un adevãrat ritual de dominare-subordonare. Pe scurt, dacã un mascul acceptã un alt mascul sã se urce pe el, înseamnã cã îl acceptã ca dominant. În caz contrar se va declanºa lupta.
!!Acest comportament se întâlneºte frecvent în perioada de pubrtate a câinilor (6-12 luni),dar nu trebuie sã dureze mai mult de o lunã. În caz contrar, este vorba de o dereglare ierarhicã în familie ºi trebuie intervenit imediat.
CORECÞIE-comandã de interdicþie;
- introducerea clarã ºi nealeatoare a exerciþiilor de mai sus.

10. NU I SE REPETÃ O COMANDÃ MAI MULT DE DOUÃ ORI
Aceastã regulã þine strict de relaþia om-câine ºi de metoda de dresaj folositã.
DESCRIERE:dacã nu executã la a 2-a comandã se aplicã corecþia specificatã.

Dupã cel puþin o lunã de la aplicarea stictã a acestor exerciþii de subordonare se poate trece la exerciþiile de dominare.

EXERCIÞII DE DOMINARE

1. DE MAX. 2 ORI PE LUNÃ SE RIDICÃ CASTRONUL CÂINELUI FăRă îNTâRZIERE CE A ÎNCEPUT SÃ MÃNÂNCE. SE DÃ O COMANDÃ (ªEZI), DUPÃ EXECUTAREA CÃREIA I SE DÃ CASTRONUL.
Aºa cum spuneam, dacã un câine va ceda mâncarea altuia, înseamnã cã îl recunoaºte drept conducãtor.
DESCRIERE: câinele trebuie sã accepte liniºtit sã i se ia castronul.
CORECÞIE: respectarea strictã a exerciþiilor de subordonare, dupã un timp se reia exerciþiul 1.

2. SE PUN MÂINILE SUB PIEPTUL CÂINELUI ªI SE RIDICÃ UªOR, ÎN
AªA FEL ÎNCÂT SÃ STEA DOAR PE PICIOARELE DIN SPATE.
Este vorba de a obiºnui câinele cu manevrarea de cãtre dresor, ca de pildă ºi de a accepta dominarea de cãtre acesta. Câinele neavând control asupra miºcãrilor sale poate nega autoritatea stãpânului.
DESCRIERE: câinele trebbuie sã stea liniºtit timp de 30 de secunde în aceastã poziþie.
CORECÞIE: REPETAREA EXERCIÞIILOR DE SUBORDONARE.

3. SE APUCÃ CÂINELE DE CEAFÃ, FERM, SE SCUTURÃ DE 3 ORI, DUPÃ CARE SE MENÞINE PRIZA TIMP DE 30 DE SECUNDE
Este modul în care cãþeaua îºi admonesteazã puii, ca de exemplu ºi modul în care inițiază ºi se sfârºeºte lupta între doi masculi.
!! A se executa de cãtre o persoanã avansatã la exerciþiile de dominare 1-2.

4. SE APUCÃ CU O MÂNÃ PICIORUL DIN FAÞÃ ªI CU CEALALTÃ PICIORUL DIN POSTERIOR (DE PE PORțIUNEA DINSPRE CONDUCÃTOR) ªI SE CULCÃ CÂINELE PE O PARTE, DUPÃ CARE SE EXECUTÃ O APăSARE MEDIE (MARE DACÃ CÂINELE SE AGITÃ) ÎN ZONA GÂTULUI. NU SE ELIBEREAZÃ PÂNÃ CÂND NU SE LINIªTEªTE.
Este felul în care un cîine se recunoaºte învins. Acest coportament se poate observa la întâlnirea unui pui cu un câine matur, cum ar fi ºi la sfârºitul unei lupte între doi rivali.
DESCRIERE: se observã dacã la slãbirea prizei are tendinþa de a sãri în sus. În acest caz se mãreºte priza. Se repetã pânã când la slãbirea prizei, câinele rãmâne cel puþin 2 secunde în aceastã poziþie.
!! A se executa de o persoanã avansatã la exerciþiile de subordonare ºi exerciþiile de dominare 1-2-3.

Þin sã subliniez faptul cã aceste reguli se adreseazã în special unui câine care a beneficiat de exerciþii de menþinere a atenþiei, de exerciþii de motivare, de socializare în traffic urban, precum ºi de socializarea caninã. În caz contrar, se poate lucra paralel la aceste probleme.
Experienþa m-a pus în situaþii în care am auzit remarci de genul “ Vai de mine!? Dar ce înseamnã atâta militãrie?”, “Cum pot sã-i fac câinelui meu aºa ceva?!”. La întâia vedere pare complicat ºi greu de creat acest program. Dar odatã intrat în rutinã vã asigur cã puiul se va adapta ºi totul se va schimba radical. Fixat la vârsta potrivitã (6-18 luni- pentru câini mai în vârstã consultaþi un specialist), nu numai cã nu va stresa câinele, ci chiar îi va influenþa în mod pozitv dezvoltarea psihicã.
Rezultatele neaplicãrii acestor reguli diferã de la câine la câine, în funcþie de tipul comportamental, ºi pot evolua de la simple neexecutãri ale unor comenzi pânã la agresivitatea dominantã faþã de membrii familiei.
Odatã ce cãþelul dvs îºi va cunoaºte clar poziþia de subordonat în cadrul familiei, se va realiza echilibrul psihic de care are trebuință pentru o dezvoltare armonioasã.

Robert Caraman

Bandolero · Trimis: 26/01/2012 00:25 Titlul subiectului:

e bn de stiut ce ai zis tu mai sus conteaza nespus de mult pa viitor