mihai_19 Puppy


Data inscrierii: 14/Iun/2010 Mesaje: 434 Localitate: Iasi
|
Trimis: 27/07/2010 22:44 Titlul subiectului: Citate despre caini |
|
|
Vreau sa puneti si voi niste citate frumoase despre caini fiindca eu am gasit cate ceva si...sincer m-au atins la suflet.
1. Treizeci de ani, la un stăpân
Sluji cu dragoste pe-o pâine.
Ieri, motivând că e bătrân,
Îl izgoni c-un bici. Ce câine!
2. "Am rămas faţă în faţă, încordaţi, cu ochii ţintă unul la altul, traşi parcă de firul acesta întins care ne lega privirile, el câinele şi eu omul. Simţeam că-i e frică de mine şi nu mă putea împiedica să-mi fie frică de el. Nici unul nu se mişca, spre a nu rupe un anumit echilibru creat. Ceva obscur, ceva originar ne lega într-o asemenea unitate, încât simţeam că suntem, el câinele şi eu omul, feţele unui aceluiaşi act existenţial. " - Tudor Arghezi
3. Într-o zi pe când mergea cu apostolii săi, trecură pe alături hoitul unui câine. Apostolii spuseră: "Greţos mai duhneşte câinele ăsta!" Iar Iisus zice: "Dar cât de albi sunt dinţii lui!"
4. Un câine i-a muşcat mainile...si a murit turbat, câinele.
5. “M-a turburat întotdeauna, ca unul din mistere, putinta ca e câinele prezent în viata noastra. Fara om si fara câine, câinele si omul ar fi niste pribegi. Pentru moralul omului, prietenul lui de la use si din odaie, e o mângâiere, un sprijin, un aliat, zadarnic asteptat dintre semenii perversi, uneltitori, veninosi, tradatori. Câinele e permanent cu tine, lânga tine, pâna la moarte, singurul tovaras care moare odata cu tine, culcat pe mormântul tau.
Te uiti în ochii lui: te întelege si tu nu cauti sa-l întelegi. Inima lui ti-e daruita fara conditii si peste împrejurari: câinele-i o prelungire a fiintei tale sufletesti – si tu îl chinuiesti, îl bati, îl prinzi cu latul si-l ucizi.
Primarii… îi stârpesc cu otrava, stapânii îi gonesc, se ridica impozite pe câini, oamenii stiintifici si docenti vor sa-ti ia catelul din brate si câinele din lant ca sa te ocroteasca de o prostie din capul lor sterp. S-a nascocit, pentru flatarea simtului de conservare a omului de prisos, primejdia turbarii, principiu municipal, aproape dogma de Stat.
De ce e câinele impur chiar pentru Charles Baudelaire, unul din cei mai impuri dintre oameni? Nu pute omul? Nu-i pute gura, stomacul, intestinul? Picioarele nu-i put? Si ce constiinta poate fi mai spurcata decât a omului, degradat si infect cu atât mai mult cu cît se înalta mai sus, ministru, presedinte, barbat de stat, potentat si javra, si cu cît îsi stropeste stârvul îmbaiat, cu parfumele filosofilor si vaporii distilati ai violetei.
Da laba-ncoa, Grivei, voiniceste: laba ta ma cinsteste.” - Tudor Arghezi
|
|